Gânduri nocturne

                     E trecut de miezul nopții și gândurile mă acaparează maieutic și efervescent. Nimic nou, nimic decadent până acum. E drept, Bukowski și-a făcut datoria de a mă însoți până acum, dar totul are un termen de expirare. 

Nu am pretenția să scriu ceva menit să rezoneze cu restul, mai ales că dacă ne-am raporta la mentalități statistice mă îndoiesc că pot găsi pe cineva care să-mi înțeleagă șirul gândurilor. E mai simplu să-nțelegi șirul lui Fibonacci sau să-ți găsești un alt hobby. Dacă printre pasiunile tale se numără și legatul și dezlegatul șiretelor, be my guest! :) 

În ultima vreme mă tot bate gândul (nu, nu-i fac dosar penal) că orice job are un target. Iar acel target e unul lunar care trebuie atins or asta înseamnă că la nivel lingvistic facem abuz de termenul lună ceea ce nu e tocmai corect dacă ne referim la poziții geografice și la setarea portativelor temporale așa cum au fost reprezentate de secole. Pare complicat, știu. Dar să facem un pas în spate, unul lateral și unul în sens vertical. Perfect. 

Ideea e că oamenii lucrează în mai multe ture (de dimineață, de zi, de noapte) și fiecare grup care aparține uneia din cele 3 minunății are și unele sarcini diverse în funcție de momentul zilei (poate avea mai multe/ puține ședințe, întruniri, task-uri de parcurs). Dincolo de metoda de lucru și de aceste meetings, se prea poate să aibă un volum de lucru mai ridicat sau mai redus în funcție de o grămadă de alți factori (obiectivi). 

Unde vreau să ajung cu toate astea? 

Teoretic în fața piramidelor egiptene, pregătită să savurez o băutură în fața unor hieroglife dar să lăsăm visele pentru moment. 

Ei bine, revenind la ideea inițială, sunt de părere că targetul general e o mare formă ilogică de control a unor cifre care sunt doar abstractități împrăștiate în baze de date și potrivit activităților de ture, ar fi mai mult decât normal ca acesta să fie schimbat în funcție de minunatul shift în care lucrează acel cineva (să spunem cineva-ul de serviciu, preferabil maieutic (ă) ). Targetul de lună ar trebui atribuit doar celor care se bucură de lună în timpul minunatului night shift, iar targetul de soare să fie construit pentru cei din early/ late shift. Ba chiar, am putea numi targetul de soare Helios, sună melodios și olimpian. 

Helios Target ar trebui să existe. 

I mean it. 

Hai să nu mai facem discriminare între momentele principale ale zilei că tot ar trebui să fim într-o epocă în care e capital să fim politically correct, right?

Hm, blogul meu se crede destul de viu (momentan) așa că mă opresc aici. 

Cred că ar trebui să revin la drink-ul meu (suc cu căpșuni și banane), nu că l-aș fi abandonat și să mă dedau desfrâului nocturn al lingvisticii. 

Fără nicio legătură, voi lăsa aici două fotografii pe care le-am făcut acum câteva ore și de care sunt tare, tare mândră. :)