Posts

Showing posts from October, 2022

''It's alive! It's alive!" (After Halloween)

Image
                                     Clasicul film Frankenstein din 1931 aduce în prim-plan faimoasa replică:  ''It's alive! It's alive!"   ceea ce s-ar putea aplica și azi, după orele nocturne halloweenistice.  Din nou, am supraviețuit unui maraton de filme, petreceri, costume, muzică și festin tematice, dar viața continuă și după Halloween, chiar și după mahmureală sau absența ei.  Nu știu despre restul, dar mie mi-a oferit pofte livrești și cinematografice nelimitate (și nu toate au fost saturate). E minunat să joci ping-pong cu inimi și să nu-ți poți admira reflecția în oglindă, să te oprești în toiul evadării ca să îți astâmpări apetitul cu un sandviș, dar filmele (oricât de grozave ar fi), nu pot să îmi șteargă setea de cărți.  Așa că m-am înarmat cu tenacitate.  Deci, lectura pentru mine, is alive. :) Clasicul nu moare niciodată, m-am gândit luând din ...

Zbor tomnatic spre cărți?

Image
                     După ce am tweetuit despre tweet pe Twitter, firește, revin în miezul gândurilor mele ca să le antrenez în altă direcție: merită să (mai) zburăm în toamna lui 2022 spre/ cu & la cărți? Oare să ne punem din nou patinele imaginației spre povești plăsmuite și închise în cărți acum când suntem acoperiți de un vulcan de informații venite de pretutindeni? Creierul uman joacă șotron cu updates, deadlines, meetings, social media, Netflix, Disney Plus, HBO Max, Amazon Prime, bârfe, întâlniri amicale și familiale. Acestora li se adaugă un strop de viață sentimentală presărată cu drame și discuții și astfel completăm circularitatea unui creier încins și saturat de imagini de orice fel. De ce ar mai citi un asemenea creier când e la un click distanță de orice poveste redată în imagini, trăsături faciale și verbale?  Ar mai găsi esența profunzimii într-o mică figură geometrică încorsetată cu o suită de cuvinte?...

Grafemele, o poveste fără sfârșit

Image
                                                                       " Se uita ţintă la titlul cărţii, simţind cum îl lua ba cu frig, ba cu cald. Da, asta era, la asta visase de atîtea ori şi asta îşi dorise de cînd fusese cuprins de pasiunea sa: O poveste care să nu se sfîrşească niciodată! Cartea tuturor cărţilor!"            Acest fragment poate fi (re)descoperit în „Povestea fără sfârșit”, romanul lui Michael Ende și descrie cu multă delicatețe viața interioară a cititorului, dorințele și pasiunile acestuia, o parte din imaginația și un segment de aspirație ideală a lecturii. Nu există cititor împătimit care să nu fi luat parte cât se poate de activ la aventurile personajelor favorite, duelându-se de partea unui muschetar, călătorind în jurul lumii și pierzându-se în o mie ...